Având în vedere desemnarea anului 2022 drept Anul European al Tineretului, precum și nevoia de coagulare a întregului sistem de tineret din România, Fundația Națională pentru Tineret (FNT) și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANSOR), au înaintat Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse propunerea de a demara cele mai ambițioase demersuri la nivel central de a celebra acest context în întreaga țară.
Așa cum a învederat Comisia Europeană cu ocazia lansării lucrărilor pentru desemnarea anului 2022 drept Anul European al Tineretului, „prin intermediul Anului european al tineretului, Comisia, în cooperare cu Parlamentul European, cu statele membre, cu autoritățile regionale și locale, precum și cu părțile interesate și tinerii înșiși intenționează să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai mari sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, forță și încredere în viitor, prin evidențierea modului în care tranziția verde și cea digitală oferă perspective și oportunități reînnoite.”
Cu același prilej, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat:
„Pandemia i-a privat pe tineri de multe oportunități – de a se întâlni și de a-și face noi prieteni, de a cunoaște și de a explora noi culturi. Deși nu le putem oferi timpul înapoi, propunem astăzi ca anul 2022 să fie desemnat Anul european al tineretului. De la aspecte legate de climă la aspecte sociale și digitale, tinerii se află în centrul procesului nostru de elaborare a politicilor și al priorităților noastre politice. Ne angajăm să îi ascultăm, așa cum facem în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, și dorim să colaborăm cu ei pentru a modela viitorul Uniunii Europene. Uniunea este mai puternică dacă îmbrățișează aspirațiile tinerilor, fiind întemeiată pe valori și pe acțiuni îndrăznețe.”
Totodată, Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat:
„Anul european al tineretului ar trebui să aducă o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care îi includem pe tineri în politici și în procesul decizional. Obiectivele Anului european al tineretului sunt acelea de a-i asculta și de a-i implica pe tineri, precum și de a promova oportunități concrete pentru aceștia. De asemenea, trebuie să reducem decalajul dintre generații. Tinerii de astăzi sunt mai puțin interesați de formele tradiționale de participare, dar sunt activi în apărarea a ceea ce cred, angajându-se în noi modalități de a face acest lucru. Acest an al tineretului dorește să aducă un omagiu tinerilor și să recunoască angajamentul acestora. Prin această decizie, lansăm un proces de creare în comun împreună cu toate părțile interesate pentru a contribui la organizarea cu succes a Anului european al tineretului.”
Din păcate, în pofida eforturilor tinerilor de a participa la toate consultările și contextele de colectare a opiniilor și propunerilor, organizate inclusiv de către autoritățile publice, precum și a eforturilor organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret de a contribui la elaborarea de programe, propuneri de politică publică (inclusiv la proiectul de Lege a Tineretului), propuneri de bugete, atât opiniile și nevoile tinerilor, cât și propunerile venite din partea societății civile (bazate pe nevoile și opiniile tinerilor), nu s-au reflectat prin rezultate concrete, și anume:
- Bugetele pentru TINERET sunt, în continuare, mici;
- Studenților li s-a retras gratuitatea pe transport;
- S-a refuzat introducerea Componentei TINERET în PNRR, cu promisiunea că soluțiile se vor regăsi în POEO (deși, este de notorietate că acel program vizează doar o categorie de tineri, și nu sistemul de tineret, în ansamblul său, așa cum erau gândite reformele și investițiile în PNRR);
- Față de alte structuri, cele neguvernamentale de și pentru tineret nu au beneficiat de măsuri de sprijin pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 sau pentru a face față efectelor liberalizării pieței de energie și a tranziției verzi, în general;
- Deși nu mai fac parte din aceleași structuri, TINERETUL și SPORTUL continuă „lupta” tradițională pe bugete, oameni și patrimoniu (elemente care au și determinat societatea civilă de tineret să solicite constant despărțirea celor două domenii), uitând, de fapt, de principiile exercitării funcției publice cu cinste și corectitudine, integritate morală, responsabilitate și răspundere, profesionalism, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri și, nu în ultimul rând, acordând prioritate interesului public și bunăstării beneficiarului final, nicidecum intereselor personale, transformând, la început de An European al Tineretului, o tranziție care ar fi trebuit să decurgă firesc, într-un adevărat război între tabere, total rupt de realitatea și nevoile tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret, la care noi privim cu aceeași consternare și dezamăgire.
FNT și ANOSR au învederat faptul că, pentru asigurarea viitorului sustenabil al României și al Uniunii, este imperativ necesară canalizarea nu doar a atenției întregii societăți, ci și a unor resurse considerabile (și nu doar financiare) pentru TINERET. În prezent, majoritatea covârșitoare a măsurilor lansate sau programate, vizează copiii și seniorii – aspect deloc negativ, dar insuficient pentru asigurarea forței de dezvoltare a României de azi și a celei din următorii 5-10 ani.
Având în vedere cele de mai sus, precum și provocările pe care le întâmpină sistemul de tineret din România, cauzate de factori sociali (frământările din societate), economici (decalajele negative dintre venituri și cheltuieli resimțite de tineri și structurile neguvernamentale de și pentru tineret), dar și administrativi (reorganizarea, nu lipsită de piedici, a Tineretului la nivel central și în teritoriu), FNT și ANOSR consideră oportună inițiativa co-creării întregului Program național, aducând la aceeași masă tineri și adulți, sectorul public și pe cel neguvernamental, structurile-cheie care pot contribui semnificativ la aducerea în prim-plan a tineretului, prin alocarea tuturor resurselor necesare (financiare, logistice, umane, de know-how) pentru o reală revitalizare a TINERETULUI. FNT și ANOSR au gândit această propunere tocmai potrivit îndemnului Comisarului European pe Tineret de a lansa un proces de creare în comun împreună cu toate părțile interesate pentru a contribui la organizarea cu succes a Anului European al Tineretului. Argumentele pentru alegerea structurilor implicate sunt evidente pentru specialiștii din domeniu, FNT și ANOSR fiind totuși deschise în a susține procesul de fundamentare al unei astfel de inițiative.
Așadar, pe baza precedentelor normative din țara noastră, uitându-ne la alte contexte naționale, cum ar fi cele reglementate prin:
- HG nr.1167/2013 privind declararea anului 2014 „Anul Brâncoveanu”;
- HG nr.254/2002 privind declararea anului 2002 Anul Caragiale;
- HG nr.628/2004 privind declararea anului 2005 Anul George Enescu și pentru stabilirea unor măsuri referitoare la organizarea ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu;
- HG nr.1003/1999 privind organizarea manifestărilor prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu;
- Hotărârea Senatului României nr.139/2016 privind Propunerea de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al patrimoniului cultural – COM (2016)543 final
- Legea nr.65/2021 pentru instituirea anului 2021 ca „Anul Tudor Vladimirescu” și declararea lui Tudor Vladimirescu și a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai națiunii române
- HG nr.1348/2000 privind declararea anului 2001 Anul 2001 – Anul Științei în România, Pas în Mileniul Științei;
- HG nr.221/2017 privind declararea anului 2017 ca „Anul Mărășești, Mărăști, Oituz – 100”;
- HG nr.164/2015 privind declararea anului 2015 ca „Anul Veteranilor de Război”;
- HG nr.65/1998 pentru declararea anului 1998 an jubiliar, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la Revoluția de la 1848
FNT și ANOSR au înaintat propunerea demarării demersurilor pentru elaborarea și adoptate unui act normativ care să cuprindă următoarele:
Art.1. –
(1) Anul 2022 se declară „Anul European al Tineretului în România” pentru promovarea rolului important pe care îl joacă tinerii în construirea unui viitor mai bun – mai verde, mai incluziv și mai digital, având următoarele obiective:
- Reînnoirea perspectivelor pozitive pentru tineri, cu un accent deosebit pe efectele negative pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra lor, subliniind totodată modul în caretranziția verde și cea digitală și alte politici ale României și Uniunii oferă oportunități pentru tineri și pentru societate în general;
- Sprijinirea tinerilor, inclusiv prin activități pentru tineret, în special a tinerilor cu mai puține oportunități, din medii defavorizate și diverse sau care aparțin unor grupuri vulnerabile și marginalizate, pentru a dobândi cunoștințe și competențe relevante și pentru a deveni astfelcetățeni activi și implicați, inspirați de un sentiment european de apartenență;
- Sprijinirea tinerilor pentru aînțelege mai bine și a promova activ diferitele oportunități de care dispun, fie de la nivelul UE, fie de la nivel național, regional sau local, pentru a sprijini dezvoltarea personală, socială, economică și profesională a acestora;
- Integrarea politicii pentru tineret în toate domeniile de politică relevante ale României și Uniunii, în conformitate cu Strategia UE pentru tineret 2019-2027, pentru a încuraja integrarea punctului de vedere al tinerilor în procesul de elaborare a politicilor la toate nivelurile.
(2) Acțiunile și manifestările organizate în anul 2022 și dedicate acestei aniversări se vor desfășura sub genericul Program național – 2022 – „Anul European al Tineretului”, care cuprinde:
- Promovarea de politici publice cu impact major asupra dezvoltării personale și profesionale a tinerilor, cu scopul construirii unui viitor mai bun;
- Promovarea și aplicarea de măsuri, derularea de programe și activități pentru sprijinirea tinerilor, în special a celor cu oportunități reduse, din medii defavorizate, și diverse sau care aparțin unor grupuri vulnerabile și marginalizate, pentru a dobândi cunoștințe și competențe relevante pentru dezvoltarea lor personală, socială, economică și profesională;
- Promovarea și aplicarea de măsuri pentru stimularea asociativității tinerilor și a dezvoltării sectorului neguvernamental de și pentru tineret, pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, stimulând, totodată, tranziția verde și pe cea digitală;
- Susținerea și promovarea în masă a activităților de voluntariat, a inițiativelor și proiectele tinerilor, a grupurilor informale de tineri și a structurilor neguvernamentale de și pentru tineret;
- Derularea de campanii de informare în masă a tinerilor, cu privire la drepturile, responsabilitățile și oportunitățile locale, naționale și europene oferite acestora;
- Organizarea de contexte de dialog între tineri și reprezentanții autorităților, serviciilor și instituțiilor publice locale, județene, naționale, pentru stimularea cetățeniei active a tinerilor, mai ales prin incubarea și accelerarea consiliilor consultative pentru tineret în teritoriu;
- Organizarea de grupuri de lucru, simpozioane, colocvii, conferințe și convenții dedicate dezvoltării sistemului de tineret (ansamblul politicilor, programelor, structurilor, bazei materiale de tineret, personalului de tineret și beneficiarilor, specifici domeniului tineretului) în spiritul preocupării față de mediu, al incluziunii și digitalizării;
- Susținerea, organizarea și promovarea în masă a mobilităților și manifestărilor artistice și cultural-turistice pentru tineri, în centre de agrement, centre de tineret, cluburi și case ale tineretului, de către Direcțiile Județene pentru Familie și Tineret, Casele de Cultură ale Studenților, Complexul Cultural-Sportiv Studențesc Tei, structuri publice locale, organizații neguvernamentale de și pentru tineret, precum și alte persoane juridice de drept public sau privat.
Art.2. –
(1) Ziua Națională a Tineretului din data de 2 mai se va desfășura sub egida acestui Program.
(2) Ziua Internațională a Tineretului din data de 12 august se va desfășura sub egida acestui Program.
Art.3. –
(1) Pentru coagularea resurselor, precum și pentru buna desfășurare a acțiunilor și manifestărilor din cadrul Programului, se constituie Comitetul de Coordonare al Anului European al Tineretului în România.
(2) Comitetul de Coordonare al Anului European al Tineretului în România va fi format din câte un reprezentant al:
- Secretariatului General al Guvernului;
- Ministerului Afacerilor Externe;
- Reprezentanței Comisiei Europene în România
- Ministerului Finanțelor Publice;
- Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse;
- Direcției Generale Politici pentru Tineret și Locuire;
- Departamentului de Dezvoltare Durabilă;
- Ministerului Mediului;
- Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării;
- Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
- Ministerului Afacerilor Interne;
- Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;
- Ministerul Transporturilor;
- Ministerului Educației;
- Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale;
- Societății Române de Televiziune;
- Societății Române de Radiodifuziune;
- Comisiei pentru Învățământ, Tineret din Senat;
- Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților;
- Uniunii Națională a Consiliilor Județene din România;
- Asociației Municipiilor din România;
- Asociației Orașelor din România;
- Asociației Comunelor din România;
- Centrului de Tineret acreditat cu Certificatul de Calitate din partea Consiliului Europei;
- Programului „Capitala Tineretului din România”;
- Programului „Satul European de Tineret”;
- fiecărei comisii de specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Tineret.
(3) La solicitarea ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, în comitet pot fi cooptați și specialiști din străinătate.
(4) Membrii comitetului vor contribui cu acțiuni și demersuri pentru Program și vor asigura armonizarea acțiunilor și manifestărilor incluse în Program național – 2022 – „Anul European al Tineretului”, pe baza calendarului pe care Comitetul îl aprobă la prima întâlnire.
(5) Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse va crea și gestiona o pagină web (site), cel puțin în limba română și limba engleză, special dedicată Programului național – 2022 – „Anul European al Tineretului”, cu scopul promovării acțiunilor și manifestărilor organizate sub egida acestuia, precum și a rezultatelor acestora.
(6) Comitetul se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, fizic sau online, la convocarea prim-ministrului, cu 3 zile înainte de data stabilită pentru ținerea ședinței, și care va cuprinde data, ora și locul desfășurării acesteia.
(7) Secretariatul tehnic al comitetului este asigurat de Direcția Generală Politici pentru Tineret și Locuire, nominalizat prin ordin de ministru.
(8) Structurile prevăzute la alin.(2) sunt reprezentante, în Comitetul de Coordonare al Anului European al Tineretului în România, de către miniștri, secretari de stat, președinți sau vicepreședinți. Aceștia pot fi însoțiți de directori ai departamentelor de specialitate sau de alți reprezentanți.
Art.4. –
Efectuarea demersurilor necesare în vederea alcătuirii programului se asigură prin intermediul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.
Art.5. –
(1) Program național – 2022 – „Anul European al Tineretului”, precum și cheltuielile necesare pentru organizarea acțiunilor și manifestărilor incluse în acesta, se stabilesc de către Comitetul de Coordonare al Anului European al Tineretului în România.
(2) Finanțarea cheltuielilor de organizare și desfășurare a programului se asigură din sume alocate de la bugetul de stat, din programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate, precum și din alte venituri atrase în condițiile legii.
(3) În vederea bunei desfășurări a manifestărilor din anul 2022, structurile implicate pot invita delegați din străinătate.
(4) Cheltuielile de transport, cazare și diurnă pentru persoanele prevăzute la alin.(2) și la art.3 alin.(3) vor fi suportate de partea română, potrivit legii.