Ministerul Tineretului (MFTEȘ) a invitat câteva organizații de și pentru tineret la o întâlnire care a avut loc în data de 21 februarie 2023, la ora 12:00, la sediul Guvernului României.
Invitația a vizat trei componente:
- Subiecte relevante pentru activitatea studențească și de tineret;
- Proiectele & activitățile pe care MFTEȘ le va desfășura pe parcursul anului 2023;
- Potențiale propuneri de proiecte din partea invitaților.
La întâlnire au participat din partea gazdelor:
- Gabriela FIREA – ministrul tineretului
- Izabella DOBOLY – secretar de stat responsabil de componenta de tineret
- Bogdan PARASCHIV – subsecretar de stat responsabil de componenta de tineret
- Cristina STAN – secretar general
- Marcel SABADOȘ – director al Direcției Politici și Activități pentru Tineret și Studenți
- Mihaela CĂPĂȚÎNĂ – director al Direcției pentru Politici de Locuire
Grupul de invitați a fost format din reprezentanți ai următoarelor structuri:
- Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
- Uniunea Studenților din România (USR)
- Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR)
- UN Youth Romania – Asociația Tineretului ONU din România
- Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI)
- Organizația Națională Cercetașii României (ONCR)
- Federația Tinerilor Basarabeni (FTB)
- Consiliul Național al Elevilor (CNE)
- Forumul Tinerilor din România (FTR)
- Consiliul Tineretului din România (CTR)
- Fundația Națională pentru Tineret (FNT)
În cadrul acestei întâlniri, la punctul 1 au fost reluate multe dintre temele supuse atenției MFTEȘ și în anul 2022, deoarece acestea au rămas fără ecou (ex.: strategia tineretului, gala tineretului, consiliul consultativ, taberele și condițiile de tabără, CCS-urile, direcțiile județene etc.). Reprezentanții organizațiilor studențești și ai celor de și pentru tineret au subliniat încă o dată nevoia de follow-up a problematicilor odată discutate și au criticat nerespectarea multiplelor termene limită asumate. Reprezentanții MFTEȘ au prezentat o serie de justificări (invocate și în trecut), dar, cum niciuna dintre acestea nu folosește la acoperirea nevoilor sectorului, ne rezumăm la a spune că și-au asumat noi termene pentru ce mai trebuie să facă. Toți așteptăm și rezultate clare, nu doar asumări.
La punctul 2, MFTEȘ a prezentat succint propunerile de proiecte & activități proprii pe care intenționează să le desfășoare în anul 2023, lista conținând majoritar proiectele de tradiție (ex.: Gala Tineretului, Salonul de inventică, Școala de vară, Pregătiți pentru viață etc.), tabere (studențești, ARC, pentru persoane cu handicap) și lucrări de cercetare (despre situația tineretului & așteptările sale, despre lucrătorul de tineret pentru revizuirea standardului ocupațional, despre tinerii în mediul rural și despre locuire). La invitația MFTEȘ, vom analiza mai în detaliu propunerea sa de proiecte & activități și vom înainta un punct de vedere. În perioada următoare, MFTEȘ a propus o serie de alte întâlniri pentru a analiza proiectele de metodologii și alte politici pe care intenționează și trebuie să le dezvolte. Așteptăm să le vedem.
La punctul 3 al acestei întâlniri, FNT a explicat că, pentru noi, 2022 – Anul European al Tineretului a fost unul plin (iar cele peste 2.000 de activități realizate și găzduite în rețeaua FNT, încărcate pe platforma Comisiei Europene, sunt o dovadă clară a acestui lucru) și, deși trebuia să fie un an de sărbătoare, a fost unul plin de acțiuni de sprijinire a incluziunii tinerilor refugiați ucraineni în comunitățile din România (FNT fiind o rețea incredibil de activă, prin centre de tranzit, de colectare și, mai ales, prin centrele sale de tineret destinate acestei cauze). Având în vedere că:
- FNT este preocupată să atragă resurse pentru menținerea activității centrelor de tineret deschise anul trecut (și a personalului de specialitate româno-ucrainean ANGAJAT), dar și să deschidă alte 7 centre în acest an,
- după prestația din 2022 – Anul European al Tineretului, MFTEȘ are o credibilitate scăzută,
- anul trecut, FNT a mai trecut printr-un exercițiu similar, chiar mai complex, în care nu doar că a făcut mici propuneri, ci a scris o întreagă aplicație pentru Anul European al Tineretului (AET) și, deși MFTEȘ a selectat structura noastră să facă parte din Comitetul de Coordonare al AET, nu a mai existat vreo acțiune de follow-up,
- în ultimii ani, FNT a contribuit la multiple propuneri înaintate nu doar MTS ci și MFTEȘ,
mesajul nostru către reprezentanții MFTEȘ a fost că înțelegem să dăm timp MFTEȘ să se recalibreze, să se apuce de treabă, să construiască încrederea societății civile în acest minister și, ulterior, putem avea un dialog aplicat pe proiecte concrete.
Totodată, mesajul nostru a fost că eventualele parteneriate NU trebuie să presupună eforturi „comune”, dar în care angajații MFTEȘ (sau ai subordonatelor) să facă doar partea birocratică, iar echipele ONG-urilor să ducă tot greul implementării efective. Nu este deloc o „win-win situation” ca angajați săi, care sunt plătiți, să facă doar jumătate de treabă (adică doar hârtiile, fără activitățile efective), iar ONG-iștii ale căror salarii nu pot fi acoperite din astfel de proiecte, să facă treaba în locul celor din prima categorie. Astfel, am propus că, dacă MFTEȘ va dori în viitor să (mai) facă proiecte în parteneriat, să aloce un buget special pentru acest lucru, iar activitățile proprii să rămână clar delimitate și să fie implementate în integralitate de către personalul propriu (la plată integrală, muncă integrală).
Oricum, dezideratul nostru este ca dialogul și cooperarea cu Ministerul Tineretului să se desfășoare într-un cadru organizat (așa cum a fost Consiliul Consultativ pentru Tineret), cu întâlniri programate în timp util, cu agende concrete și cu acțiuni de follow-up bine stabilite (care să și fie duse la îndeplinire, nu doar promise). Iar toate acestea, nu doar unele, trebuie să fie agreate în comun, dacă se dorește, realmente, o bună cooperare. Relația autorității publice cu societatea civilă trebuie să se desfășoare după reguli și abordări clare și, totodată, diferite față de cele specifice relației dintre autoritatea publică și subordonatele sale, o eventuală confuzie riscând să ducă la șubrezirea proceselor democratice participative.